Managementul deșeurilor ar putea crea 30.000 de locuri de muncă în România

Comisarul european pentru mediu, Janez Potocnik, a declarat în mesajul transmis participanților la conferința “Societatea Europeană a Reciclării- Resurse naturale şi managementul deșeurilor“, că România ar putea crea peste 30.000 de noi locui de munca dacă ar impementa în totalitate legislația europeana privind managementul deșeurilor.

În Europa de astăzi deșeurile au încetat să mai fie deșeuri. Acestea reprezintă resusrse care generează profit și locuri de muncă în Uniunea Europeană. România trebuie sa urmeze exemplul altor state membre. Dacă legislația europeană ar fi implementată în România s-ar crea peste 30.000 de locuri de muncă”, a spus Potocnik.

În viziunea UE, este nevoie de o economie care să crească, respectând, în același timp, limitele planetare și constrângerile în materie de resurse. Pentru ca resursele să fie utilizate mai eficient, milioane de întreprinderi și consumatori vor trebui să își transforme practicile de producție și consum. Toate părțile implicate vor trebui să se asigure că politica, finanțarea, investițiile, cercetarea și inovarea sunt orientate în aceeași direcție.

Conform unui studiu realizat în 2012, dacă legislația UE în domeniul deșeurilor ar fi pusă pe deplin în aplicare, Europa ar putea realiza economii de 72 de miliarde de euro pe an, cifra de afaceri a sectorului gestionării și reciclării deșeurilor ar crește cu 42 de miliarde de euro și s-ar crea 400.000 de locuri de muncă până în 2020.

Legislația europeană interpretată după bunul plac

Legislația europeană prevede o colectare pe patru fracții. Noi am înțeles, din anumite aspecte legislative, că, dacă nu este posibil tehnic și economic, putem să facem cum vrem noi. Acele aspect nu se referă la capacitatea noastră de a colecta selective, ci la capacitatea industriei de a recicla, iar în România există industrie de reciclare care, din păcate, trebuie să-și importe deșeurile ca să-și acopere capacitățile de reciclare”, a spus Ionuț Georgescu, director general Intersemat.

Potrivit acestuia lipsa unei raportări exhaustive și lipsa sistemului de trasabilitate al deșeurilor au condus la situația în care furtul deșeurilor este practicat de toată lumea sub diverse forme.

Noi nu avem o raportare  şi ne mai lipsesc două instrumente importante: primul este cel economic, suntem ultimul stat care nu avem taxa pe depozitare la groapă, și doi nu avem un sistem de trasabilitate, şi atunci se fură. Se fură din pubele de colectare, se fură de pe  groapa, se fură din maşinile de colectare. Noi nu ştim exact cât. Eu îmi permit să spun că aproximativ 30 – 50% din raportările operatorilor economici, pe anumite fluxuri, sunt doar pe hârtie şi neacoperite în realitate de deşeuri, pentru că nu avem acest sistem unitar, iar Comisia Europeană a anunţa anul acesta că va introduce obligativitatea ca fiecare stat membru să aibă un sistem minim de trasabilitate şi o taxă minimă la depozitare. Noi am amânat-o încă trei ani pentru a nu supăra primarii într-un an dificil din punct de vedere electoral şi politic”, a spus Georgescu.

Green Report